ILUZIA MĂŞTII
Percepţia vizuală joacă un rol esenţial în viaţa noastră de zi cu zi. Ne ajută să învăţăm și să ne adaptăm în interacţiunea cu ceilalţi și cu mediul înconjurător. Din cauza ușurinţei cu care ne bazăm pe percepţie, avem tendinţa să ignorăm complexitatea din spatele ei, din acest motiv înţelegerea modului în care interpretăm ceea ce vedem ne poate ajuta să modelăm mai departe mediul înconjurător și să organizăm informaţiile vizuale pe care le primim drept feedback.
Psihologul Richard Gregory considera că percepţia vizuală se bazează pe rolul fundamental al experienţei anterioare.
Această teorie a fost propusă de Gregory în anul 1970, se numește teoria top-down și se referă la faptul că percepţiile sunt formate începând cu imaginea de ansamblu.
În practică, acest lucru se manifestă prin faptul că de multe ori reușim să intuim sau să estimăm ceea ce vedem în baza așteptărilor, credinţelor, cunoștinţelor și experienţelor anterioare.
Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că majoritatea stimulilor primiţi (aproximativ 90%), se pierd până să ajungă să fie percepuţi de creier, din acest motiv el trebuie să construiască activ o percepţie, bazându-se pe o ipoteză calculată. Potrivit lui Gregory, reușim să apreciăm corect aceste ipoteze.
Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că majoritatea stimulilor primiţi (aproximativ 90%), se pierd până să ajungă să fie percepuţi de creier, din acest motiv el trebuie să construiască activ o percepţie, bazându-se pe o ipoteză calculată. Potrivit lui Gregory, reușim să apreciăm corect aceste ipoteze.
Pentru a testa această teorie, Richard Gregory s-a folosit de rotaţia unei măști ce-l reprezintă clar pe Charlie Chaplin, urmărind să explice felul în care percepem suprafaţa goală a acestei măști.
În acest caz, această percepţie se desfășoară în baza așteptărilor noastre asupra lumii. Cunoașterea noastră anterioară a unei feţe normale este aceea că trăsăturile feţei sunt reliefate și ies în evidenţă, acest lucru ducând la reconstrucţia unei imagini noi pe care creierul o anticipează ca fiind corectă pentru suprafaţa concavă a măștii.
Conform teoriei lui Gregory, putem
spune că...
spune că...
• Aproape 90% din ceea ce vedem este pierdut până la momentul la care informaţia este percepută de creier. Din această cauză, creierul trebuie să ghicească cel mai bine restul de informaţie, în baza experienţelor și cunoștinţelor noastre anterioare.
• Informaţiile vizuale pe care le vedem sunt combinate cu informaţiile despre lume stocate anterior, acest lucru ducând la noi concluzii.
• Împrejurările contribuie și ele în furnizarea unui context informaţiilor vizuale pe care le percepem.