UVEEA

Uveea reprezintă stratul de mijloc, bogat vascularizat, ce hrănește globul ocular.
Dinspre anterior spre posterior, uveea poate fi împărţită în trei segmente:
irisul, corpul ciliar și coroida.
IRISUL
Irisul este o structură circulară, subţire, alcătuită din ţesut conjunctiv și fibre musculare ce înconjoară pupila.
Fiind cea mai vizibilă parte a tractului uveal, irisul este elementul care determină culoarea ochilor datorită melanocitelor și altor celule pigmentare ce se află în structura sa și conferă culoarea distinctivă pentru fiecare individ.
Fibrele musculare din alcătuirea sa controlează diametrul pupilar și acţionează ca și diafragmul unui aparat foto, reglând cantitatea de lumină ce trece prin pupilă.
Acest sistem este constituit
de doi mușchi.
Unul ce este responsabil pentru micșorarea pupilei (mioza), pentru atunci când ochiul este expus la o sursă de lumina puternică și unul pentru mărirea pupilei (midriază), pentru circumstanţele în care lumina este scăzută sau chiar absentă.
CORPUL CILIAR
Corpul ciliar este a doua componentă a uveei și este situat în spatele unei structuri opace numită sclerotică (albul ochiului). Corpul ciliar înconjoară irisul, și spre deosebire de acesta, nu poate fi văzut de la exterior.
Rolul principal al corpului ciliar este acela de a susţine cristalinul (lentila ochiului) prin intermediul unei reţele ligamentare (procesele ciliare), acestea menţinând cristalinul suspendat în spatele pupilei.
De asemenea...
... Secretă umoarea apoasă ce ajunge în spaţiul anterior al globului ocular, între cornee, iris și cristalin

... Ajută la acomodarea și focalizarea privirii cu ajutorului mușchiului ciliar ce modifică curbura cristalinului, în funcţie de distanţa la care este necesară acomodarea.
COROIDA
Porţiunea posterioară a uveei este reprezentată de coroidă și este formată dintr-o membrană vasculară ce se află în spatele retinei, pe care o și separă de sclerotică. Datorită reţelei vasculare cu ochiuri mari pe care o posedă, coroida hrănește retina și sclerotica, ea putând fi vizibilă la examenul fundului de ochi, la angiografia oculară sau la ecografie.
Patologia uveei este diversă și poate fi asociată cu tulburări genetice, cele legate de înaintarea în vârstă sau alte probleme de sănătate.
Multe din afecţiunile uveei pot fi descoperite de medicul oftalmolog la consultaţiile de rutină și cu mult înainte de a fi resimţite simptome semnificative.
Din acest motiv consultaţiile regulate, în scop preventiv, pot duce la descoperirea timpurie a unor afecţiuni al căror tratament poate fi abordat cu succes.
● Uveita
Uveita este un proces inflamator ce poate cuprinde irisul, corpul ciliar sau coroida. Uveitele pot fi de origine bacteriană, micozică sau autoimună și pot însoţi alte afecţiuni precum meningita sau reumatismul.

Atunci când inflamaţia afectează irisul și corpul ciliar este denumită iridociclită, și este delimitată la porţiunea anterioară, acest tip de uveită fiind cel mai întâlnit.

Uveita intermediară este cea care afectează corpul ciliar și marginea retinei, acest tip de uveită fiind mai rar întâlnit.

Uveita posterioară este caracterizată de inflamaţia coroidei, în majoritatea cazurilor fiind afectată și retina, aceasta având o evoluţie mai lentă pentru o perioadă mai îndelungată. Acest tip de uveită este mai greu de tratat și poate duce progresiv la pierderea vederii.

Simptomele uveitelor pot include: durere, roșeaţa ochilor, sensibilitate la lumină, lăcrimare, și diminuarea vederii.
● Melanomul uveal
● Sinechia
Sinechia are loc atunci când suprafaţa irisului aderă la cornee sau la cristalin având ca și cauză o traumă fizică a globului ocular, uveita sau alte afecţiuni și poate prezenta un pericol pentru că are potenţialul de a conduce la diverse tipuri de glaucom.
● Colobomul irian
Colobomul irian este o tulburare congenitală caracterizată de lipsa unei porţiuni de ţesut a irisului, cauzând un aspect caracteristic de “gaura de cheie” sau “ ochi de pisica”.
În unele cazuri, această afecţiune poate cauza vedere înceţoșată sau dublă, tratamentul fiind reconstrucţia chirurgicală a irisului (iridopexia).
● Coroideremia
Coroideremia este o afecţiune ereditară progresivă degenerantă a corneei ce afectează preponderent bărbaţii. Coroideremia este caracterizată de orbire nocturnă, îngustarea progresivă a câmpului vizual și poate duce în cele din urmă la cecitate.
Melanomul uveal este o proliferare malignă, canceroasă, la nivelul irisului, corpului ciliar sau coroidei. Acest tip de neoplazie este denumit melanom datorită faptului că se dezvoltă în celulele pigmentare (melanocite) ce se găsesc la nivelul uveei. Melanomul uveal este cel mai întâlnit tip de neoplazie oculară având potenţial metastazant către alte părţi ale corpului. Opţiunile de tratament pot fi multiple și complexe, însă în unele cazuri poate fi necesară îndepărtarea globului ocular afectat.