SINDROMUL DE OCHI USCAT

Sindromul de ochi uscat este o problemă oftalmologică des întalnită, care apare atunci când producţia lacrimilor nu este suficientă sau suficient de consistentă.
Când lacrimile produse de glanda lacrimală sunt prea puţine sau nu sunt suficient de consistente (evaporându-se rapid), suprafaţa ochiului (corneea) este vulnerabilă și asta se simte. Deci un prim mesaj despre producţia lacrimilor noastre poate veni odată cu senzaţii de: “ochi uscat”, “nisip în ochi”, “mâncărime”, “usturime”. Iar această simptomatologie poate atrage multe altele, întrucât corneea deshidrată este expusă inflamaţiilor, infecţiilor, leziunilor…
Secretat de glanda lacrimală.
Aflat în contact cu aerul și produs de glande specializate, situate în grosimea pleoapelor (glandele Meibomius). Calitatea lui este foarte importantă, consistenţa acestuia prevenind evaporarea prematură a lacrimilor…
Învelește globul ocular - corneea și conjunctiva și este produs de glande situate în număr mare la nivelul conjunctivei (foiţa mucoasă care îmbracă “albul ochiului” și interiorul pleoapelor).
Compoziţia lacrimilor este complexă – aminoacizi, minerale și zaharuri, iar producţia lor este permanentă la un nivel de bază, fiind suplimentată la nevoie, ca răspuns la factorii iritanţi (corp străin, fum de ţigară, patogeni etc).
Orice modificare a unuia sau mai multor componente ale filmului lacrimal poate declanșa o serie de simptomatologii asociate sindromului de ochi uscat.
FACTORI
DE RISC
Principalele cauze sunt procesul natural de îmbătrânire, odată cu scăderea concentraţiei lipidelor din lacrimi.
Afecţiunea este mai comună la femei din cauza schimbărilor hormonale din perioada menopauzei...

Factori de risc mai pot fi fumul de ţigară, aerul condiţionat, condiţiile climatice, petrecerea unor perioade îndelungate în faţa televizorului sau a calculatorului.

De asemenea, sindromul de ochi uscat poate apărea în urma tratementelor cu diverse medicamente, sau secundar afecţiunilor tiroidei, bolii Parkinson, sindromului Sjögren, sau deficienţei de vitamina A.
Simptomatologia ochiului uscat poate fi influenţată și de diverse alte condiţii de sănătate care favorizează expunerea îndelungată a suprafeţei oculare, care nu este suficient acoperită de pleaope – precum boli ale tiroidei sau afecţiunile neurologice (precum pareza).
Alţi factori de risc:
Intervențiile chirurgicale LASIK;
Diverse afecțiuni cutanate pe/în jurul zonei pleoapelor;
Ochiul uscat poate expune suplimentar ochii în fața alergiilor;
Desfășurarea unor activități care necesită concentrarea privirii într-un singur punct (cum ar fi monitorul) și a clipitului mai rar;

Avitaminozele dar și excesul unor anumite vitamine pot avea impact asupra sindromului de ochi uscat;

Sindromul Sjögren mai poate fi o cauza a ochiului uscat precum și alte afecțiuni auto-imune cum ar fi artrita reumatoidă;
Sindromul Sjögren mai poate duce la inflamația și uscăciunea mucoaselor, cum ar fi cea a ochilor sau a gurii, de asemenea poate afecta alte organe cum ar fi rinichii, plămânii sau vasele de sânge

Ochiul uscat mai poate fi un simptom al altor afecțiuni cum ar inflamația cronică a conjunctivei, a membranei ce acoperă pleoapele la interior sau a ductelor lacrimale.
Conjunctivita cronică poate fi cauzată de infecția sau expunerea ochilor la diverși factori iritanți precum fumul sau vaporii ce conțin substanțe toxice, dar și de curenții sistemelor de încalzire și de aer condiționat.
Altfel, orice context expune corneea pentru perioade îndelungate este poate influenţa apariţia senzaţiei de ochi uscaţi.
SIMPTOME
Senzația de întepătură sau arsură în ochi;

Episoade în care secreția lacrimală este abundentă urmate de uscăciune extremă;

Durerea și roșeața ochiului;

Episoade cu vedere încețoșată;

Dificultatea de a plânge în cazul distressului emoțional;

Dificultate la purtarea lentilelor de contact;

Toleranța scăzută pentru desfășurarea activităților în fața calculatorului sau pentru citit.
Majoritatea persoanelor se confruntă cu disconfortul pe care senzaţia de ochi uscaţi îl mai aduce în viaţa cotidiană, totuși "episoadele" sunt ocazionale, în momentele mai solicitante... La birou, de exemplu, cu ochii fixaţi pe ecrane, hârtii sau alte "ţinte" la care ochii noștri sunt atât de atenţi încât nici nu mai clipim la fel de des, s-a tot întâmplat să ne "mănânce" ochii de uscaţi ce erau... Să ne usture și să nu se schimbe nimic oricât am clipi (pentru a acoperi corneea - suprafaţa ochiului - cu lacrimi).
Afecţiunea provoacă un nivel ridicat de disconfort și nici ar putea fi altfel…
Când suprafaţa ochiului – corneea - rămâne deshidratată oricât de des am clipi, senzaţia de uscăciune este cât se poate de reală, corneea devenind ușor de iritat sau lezat (în contact cu factorii externi). Iar când afecţiunea este cronică, atât cantitatea cât și calitatea lacrimilor pot avea de suferit, iar identificarea cauzei este esenţială pentru un tratament eficient.

Diverse comportamante precum evitarea contactului mână-ochi, pauzele de relaxare, clătirea ochilor la propriu și chiar prin focalizarea obiectelor îndepărtate și alte metode de relaxare a ochilor pot susţine echilibrarea producţiei și dostribuţiei de lacrimi pe suprafaţa ochiului.

Iar alimentaţia poate susţine calitatea lacrimilor (stratul lepidic) pentru o acoperire eficientă a corneei. Senzaţiile de mâncărime / usturime pot încurajarea frecarea ochiului și lezarea suplimentară a corneei, iar clipitul excesiv (reflex “hidratant”) pentru aplicarea lacrimilor devine el însuși un disconfort, de vreme ce nu prea sut lacrimi de aplicat...
TRATAMENT
Sindromul de ochi uscat este o afecțiune ce poate fi gestionată pe termen lung, proritatea fiind aceea de a determina dacă factorii declanșatori sunt o altă afecțiune (cum ar fi sindromul Sjögren sau o disfuncție a glandelor meiobiene) și dacă aceasta există să primească atenția medicală necesară.
Utilizarea preparatelor sub formă de gel, unguente sau picături artificiale fără prescripție medicală pot fi o soluție pentru a ameliora disconfortul prezent și pot fi un înlocuitor important pentru persoanele care suferă de ochi uscat datorită secreției insuficiente a glandelor lacrimale.
Studii clinice au demonstrat că aportul de acizi graşi Omega-3 poate avea efecte pozitive asupra simptomelor sindromului de ochi uscat.
Sursa cea mai la îndemână este peștele (hering, macro, somon, sardine, pastrăv sau ton)...

Dar acizii graşi omega 3 mai sunt prezenţi şi în seminţele de in sau de chia, în uleiul de rapiţă, sau în preparatele pe baza de soia, precum tofu.
Purtarea ochelarilor sau a ochelarilor de soare care acoperă în intregime ochii pentru a preveni evaporarea rapidă a lichidului lacrimal, de asemenea, în spații închise un filtru de aer pentru a curața particulele de praf și alți alergeni ajută la prevenirea ochilor uscați precum și adăugarea unui dispozitiv de umidificare a aerului.

Evitarea expunerii la aer uscat și efectuarea de pauze atunci când anumite activități necesită solicitarea prelungită a ochilor, precum și utilizarea picăturilor artificiale la nevoie.