POFTIŢI LA MURĂTURI!

Când spunem murături ne gândim la nişte preparate, chiar „gourmet” am putea spune, care vin să se alăture unor diverse feluri de mâncare ca un pretext sau pentru a echilibra o paletă de gusturi, tocmai pentru că se află, în general, la capetele extreme ale percepţiei pentru papilele gustative - adică sunt dulci, acre sau sărate... Sau combinate.
În ceea ce priveşte preferinţele, e adevărat că fiecare dintre noi are o “preferată”, şi deşi ele stau cuminţi şi tăcute pe rafturi, în momentul în care vidul părăseşte primul borcan lăsând loc aerului să intre cu sunetul caracteristic, “vânatoarea” începe. Degetele dibace pescuiesc după bunul plac până la ultimul castravecior terifiat şi lipit de fundul borcanului.
În cele ce urmează o să povestim de ce e chiar sănatos (din multe puncte de vedere!) să facem asta şi vă va asigura o diversiune garantată pentru atunci când aţi ochit ultima bucăţică din borcan, şi o ronţăiţi sub privirile reprobatoare ale celui care nu a fost atât de rapid pentru că veţi şti să-i şi povestiţi
de ce sunt atât de benefice murăturile.
În primul rând, trebuie să întelegem că nu toate alimentele fermentate sunt murături si nu toate murăturile sunt fermentate.
Sună redundant, însă explicaţia e foarte simplă: alimentele murate se referă la conservarea lor în mediu acid.
În cazul diverselor tipuri de murături pe care le găsim la supermarket, mediul acid este de fapt oţetul; aceste legume nu sunt fermentate deşi mediul în care au fost conservate este în sine un produs al fermentaţiei. Oţetul chiar dacă reprezintă un mediu potrivit pentru conservare, nu oferă beneficiile probiotice sși enzimatice pe care le întâlnim la murăturile fermentate.
Murăturile fermentate pe care le preparăm acasă în solutie de apă cu sare creează propriul lor lichid conservant care este rezultat în urma procesului de fermentaţie.
Acidul lactic care se află în compoziţia acestui lichid, este benefic pentru digestie - consumat împreună cu murăturile sau chiar şi ca atare.

Probabil că zeama de varză ocupă locul de cinste în această categorie, aşadar, legumele pe care le preparăm acasă cu acest scop sunt şi fermentate şi murate.
Procesul prin care fermentaţia are loc se datorează lactobacililor prezenţi pe suprafeţele mediului înconjurător (chiar şi pe pielea noastră). Aceştia proliferează pentru ca la final să rezulte acidul lactic, care nu numai că ajută la conservarea alimentelor, dar are şi beneficii importante pentru sănătate:
Potenţează conţinutul vitaminic al legumelor conservate.
Creşte bio-disponibilitatea nutrienţilor pentru organism.
Conservă si îmbunătăţeşte conţinutul enzimatic.
Îmbunătăţeşte digestia alimentelor, inclusiv a celor associate.
Dar beneficiile nutritive ale murăturilor nu se termină aici.
Acestea sunt o sursă importantă de fibre şi de minerale precum fier, magneziu, fosfor, potasiu şi sodium.

Evident, sunt o sursă validă şi de vitramine liposolubile si hidrosolubil : vitamina C, tiamina, riboflavina, niacina, vitaminele B6 şi B12, vitamina A, vitamina D, vitamina E şi vitamina K (vitamine la care până și ochii poftesc).
Antioxidanţii şi vederea
Conţinutul de antioxidanţi şi minerale reprezintă un aspect important, pentru că ajută la protecţia vederii, întaresc oasele şi sistemul imunitar şi previn anemia.
În ceea ce priveşte protecţia vederii, este binecunoscut faptul că antioxidanţii ajută la neutralizarea radicalilor liberi, şi protejează macula de aceşti compuşi instabili chimic rezultaţi în urma metabolismului, a expunerii la raze UV, nutriţiei inadecvate sau poluării. Aceste specii chimice instabile reacţionează cu celulele maculei (şi nu numai), afectând ADN-ul - proces care duce la eliberarea mai multor radicali liberi. De aceea consumul de murături poate fi benefic în acest sens, deoarece nu sunt deloc de exclus dintr-o dietă echilibrată şi bogată în antioxidanţi.
Bacteriile prietenoase
Murăturile au acţiune probiotică, adică stimulează flora microbiană benefică a intestinului care menţine buna funcţionare a sistemului digestiv.

Aceasta poate fi dezechilibrată prin consumul de antibiotice sau alte tulburări digestive cu care ne mai putem confrunta periodic.
Controlul diabetului
Consumul de murături în oţet la pacienţii cu diabet, îmbunătăţeşte nivelul hemoglobinei care ajută la controlul diabetului. Acest fapt se datorează acidului acetic prezent în oţet care ajută şi la controlul glicemiei, deoarece inhibă activitatea unor enzime implicate în procesul de digestie, iar ca rezultat, zaharurile ingerate nu mai sunt absorbite în intestin, impactul asupra glicemiei fiind mai redus.
În afară de beneficiile care vizează digestia, murăturile ajută la protejarea ficatului în cazul hepatotoxicităţii (acţiune hepatoprotectivă).
Precauţii...
Majoritatea murăturilor fermentate au conţinut ridicat de sare, fiind un igredient indispensabil care nu numai că le conferă gustul caracteristic, dar ajută la conservarea propriu-zisă doarece este un agent anti-microbian care previne proliferarea nedorită a bacteriilor, ciupercilor sau fungilor. Consumul de murături în exces, aduce după sine consumul de sare în exces, care expune la riscul pentru hipertensiune, ceea ce nu este de neglijat în cazul bolilor cardiovasculare sau al diabetului.