MAI MULTĂ LUMINĂ, MAI MULTĂ LUTEINĂ
Așa cum ochii noștri tânjesc după culoare (în special în această perioadă când am fost puţin dezmorţiţi de primele raze de soare) așa și organismul nostru tânjește după puţin verde.
Încă suntem la începutul primăverii și căutăm să ne încântăm privirea cu orice ne oferă natura, însă la fel de încântaţi și de recunoscători ar fi și ochii nostri pentru porţia de natură din farfurie.
Desigur, aceștia nu “discriminează” - deci cu cât întinderea de verde este mai mare și mai vie, cu atât mai bine; însă pentru organismul nostru e important să ne educăm simţurile astfel încât să știm ce să alegem pentru sănătatea ochilor noștri.
Desigur, aceștia nu “discriminează” - deci cu cât întinderea de verde este mai mare și mai vie, cu atât mai bine; însă pentru organismul nostru e important să ne educăm simţurile astfel încât să știm ce să alegem pentru sănătatea ochilor noștri.
În general, cu toţii știm că tot ce e verde, în stare crudă, și parcurge drumul dintre furculiţă și gură e un gest care implică o serie largă de beneficii pentru sănătatea noastră, însă puţini dintre noi îl facem suficient de des, sau suficient de variat… Dar și mai curios este faptul că negljăm resurse importante de nutrienţi, în ciuda faptului că acestea sunt accesibile, la îndemâna oricui.
Legumele cu frunze verzi, căci despre ele vom vorbi, sunt în primul rând ideale pentru cei care doresc să-și menţină greutatea datorită faptului că au o cantitate neglijabilă de calorii și, implicit, de grăsimi - aducând un aport semnificativ de fibre în dietă.
De asemenea sunt surse importante de vitaminele A și C, folaţi, vitamina K, fier, calciu, magneziu și carotenoizi precum luteina și zeaxantina.
Conţinutul de magneziu și indicele glicemic scăzut sunt aspecte importante pentru cei care suferă de diabet tip II.
Consumul unei porţii de legume cu frunze verzi (pe zi) a fost asociat cu minimzarea semnificativă a riscului a de a dezvolta diabet (care poate influenţa inclusiv sănătatea ochilor noștri).
Consumul unei porţii de legume cu frunze verzi (pe zi) a fost asociat cu minimzarea semnificativă a riscului a de a dezvolta diabet (care poate influenţa inclusiv sănătatea ochilor noștri).
Cantitatea de vitamina K din legumele verzi este importantă pentru producţia de osteocalcină, o proteină esenţială pentru sistemul osos, acest lucru fiind important în incidenţa fracturilor de șold la femeile de vârsta mijlocie, riscul acestora fiind, de asemenea, micșcorat considerabil în cazul unui aport zilnic de legume cu frunze verzi, comparabil cu un aport mai mic.
În grădina legumelor cu frunze verzi, sursele de fier și calciu sunt nemăsurate, mai puţin în cazul spanacului și a sfeclei elveţiene, care nu sunt considerate surse prea bune de calciu datorită conţinutului de acid oxalic.
Acidul oxalic reacţionează cu mineralele din organism, precum calciul, formând cristale care pot irita intestinele și rinichii; iar consumul pe termen lung poate duce la deficienţe nutritive.
Pentru indivizii sănătoși, consumul cu moderaţie nu implică niciun risc, însă pentru cei cu afecţiuni renale, gută sau artrită reumatoidă, este indicată evitarea acestor alimente.
Conţinutul bogat de beta-caroten care este convertit în vitamina A contribuie la menţinerea sistemului imunitar, la protejarea suprafeţei corneei și ajută la combaterea sindromului de ochi uscat și a degenerescenţei maculare, favorizând totodată adaptarea ochiului la întuneric
Luteina și zeaxantina sunt carotenoizi cu rol important în sănătatea ochilor (și nu numai) și se găsesc preponderent și la scară extinsă în diverse tipuri de legume cu frunze verzi, iar în structura ochiului, la nivelul cristalinului și în regiunea maculei (localizată în retină), unde au rol de protecţie, în special împotriva cataractei și a degenerescenţei maculare care este cauza principală de cecitate odată cu înaintarea în vârstă.
De asemenea, raportul dintre luteină și zeaxantină este important, o cantitate mai mică de zeaxantină faţă de cea a luteinei reduce eficienţa în ceea ce privește profilaxia degenerescenţei maculare, de aceea este esenţială variaţia de alimente, pentru a asigura o proporţie echilibrată a acestor nutrienţi.
În seria legumelor verzi, cele mai bogate și mai echilibrate surse de luteină și zeaxantină sunt următoarele:
Varza kale, spanacul, frunzele de napi, cresonul, radicchio, pătrunjelul, frunzele de ţelină, busuiocul, salata verde și salata romaine, prazul, broccoli și multe altele (printre care mai amintim leurda și untișorul, de exemplu chiar dacă acestea nu conţin cantităţi la fel de generoase din acest pigment antioxidant).
Acestea mai conţin și flavonoide sau alţi antioxidanţi cu proprietăţi anti-neoplazice:
Varza, conopida, varza de bruxelles și broccoli conţin indoli și izotiocianaţi care ajută în profilaxia cancerului de colon și nu numai, germenii de broccoli conţinând de 10 ori mai mult sulforafan faţă de broccoli ajuns la maturitate, substanţă care are rol tot în profilaxia neoplazică.
Pe lângă legumele
cu frunze verzi,
alte surse mai sunt:
cu frunze verzi,
alte surse mai sunt:
morcovii, porumbul, mazărea,
ouăle, fasolea verde și grâul.
ouăle, fasolea verde și grâul.
De asemenea quercitina este tot un bioflavonoid existent în legumele cu frunze verzi care are acţiune antioxidantă și antiinflamatoare și ajută in procesul care blochează substanţele implicate în alergii, acţionează ca un inhibitor asupra secreţiei de mastocite dar și asupra interleukinei-6, subtanţă care are rol în modularea raspunsului imun și inflamator al organismului.