LUTEINA CRĂIŢEI

Fără prea multe pretenţii, deşi preferă solurile fertile, însorite dar umede, crăiţele se acomodează destul de bine şi în zonele semiumbroase, înflorind de la începutul iernii până toamna târziu – ceea ce le face o comoară pentru grădinile noastre de toamnă – din curţi, de pe terase sau balcoane...
Tagetes erecta, denumite gălbenelele mexicane sau aztece, cunoscute și drept crăiţe, fac parte din genul Tagetes, originar din Mexic și America Centrală. În ciuda faptului că sunt originare din America, pot fi găsite și sub numele de gălbenele africane.

În Mexic, această plantă se găsește în sălbăticie în statele San Luis Potosí, Chiapas, statul México, Puebla, Sinaloa, Tlaxcala și Veracruz. Planta poate atinge înălţimi între 50-100 cm, aztecii obișnuind să o cultive în scopuri medicinale, ceremoniale dar și decorative.
Din timpurile prehispanice, această plantă a fost utilizată în scopuri medicinale - Cherokee au folosit-o ca remediu pentru afecţiuni ale pielii și pentru a obţine vopsea galbenă datorită pigmentului său intens colorat.

Studiile știinţifice arată că tiofenii, fitochimicalele naturale din structura sa ce cuprind inele heterociclice cu conţinut de sulf, pot fi ingrediente active. S-a demonstrat că acestea distrug bacterii gram negative și gram pozitive in vitro, de asemenea s-a observat și că existenţa speciilor de Tagetes erecta poate ajuta la protejarea anumitor plante de cultură de dăunători nematozi.
În zilele noastre, Tagetes erecta este cultivată pentru a extrage luteina, fiind utilizată și în industria alimentară, pentru obţinerea coloranţilor naturali galbeni sau oranj.
Luteina este un carotenoid larg răspândit în natură, fiind prezent în gălbenușul de ou, alge, anumite fructe și legume dar și în petalele florilor galbene, cum ar fi cele ale crăiţelor.
Carotenoidele contribuie la două roluri cheie în structura plantelor și algelor: absorb energia luminii pentru a o utiliza în fotosinteză, protejând în același timp clorofila de deteriorarea razelor UV.
Carotenoidele care sunt sintetizate de novo de microorganisme și plante se acumulează în diferite ţesuturi biologice de-a lungul lanţului trofic.

Peste 700 de carotenoide sunt prezente în natură, majoritatea având molecule cu oxigen în componenţa lor (xantofile).
În ultimii ani, o mai mare atenţie a fost oferită activităţilor biologice ale xantofilelor provenite din dietă, cum ar fi luteina, zeaxantina, β-criptoxantina, capsantina, astaxantina și fucoxantina.
Luteina și zeaxantina sunt cunoscute prin faptul că se acumulează în mod selectiv în macula retinei umane. Acesta din urmă predomină în special în macula lutea în timp ce luteina predomină în alte părţi ale retinei. La acest nivel, luteina și zeaxantina funcţionează ca și antioxdanți și ca filtre ale luminii albastre, diminuând efectul ionizant al acesteia și protejând astfel ochii de stresul oxidativ.

Acesta se poate manifesta sub expunerea neprotejată a ochilor la lumină solară, dar și prin fumat sau expunerea la factorii de mediu, aceștia crescând riscul pentru degenerescenţa maculară legată de vârstă și cataractă.
Studii epidemiologice au fost făcute pentru a determina corelaţiile dintre aportul dietetic de carotenoide
● Încă din 1994 studiile au arătat că o dietă bogată în carotenoide poate contribui la reducerea simptomelor de ochi uscaţi, dureri de cap, vedere înceţoșată sau cecitate nocturnă.
● Un studiu din 2016 privind corelaţiile dintre dietele bogate în fructe și legume (în special cele cu conţinut ridicat de carotenoide) și cancerul pulmonar, a menţionat un efect protector printr-un aport de până la 400g/zi.

● Un studiu din 2015 a analizat dacă tratamentul cu cartenoide poate preveni cancerul de prostată - în vreme ce mai multe studii au descoperit corelaţii între dietele bogate in carotenoide și un efect protector al acestora, lipsesc însă dovezi pentru a determina daca acest lucru se datoreaza carotenoidelor în mod doesebit.

● O altă analiză din 2014 nu a găsit rezultate contradictorii în studiile privind consumul dietetic de carotenoide și riscul de a avea cancer la sân.
Carotenoidele sunt, de asemenea, componente importante ale melaninei, pigmentul maroniu închis ce poate fi găsit în păr, pe piele și ochi. Melanina are rolul de a absoarbe și filtra lumina, protejând aceste organe de stresul oxidativ.
Pe lângă faptul că sunt o sursă importantă de luteină, crăiţele mai ascund și alte beneficii care nu sunt atât de evidente precum este și culoarea lor galbenă.
Beneficiile uleiului esenţial de Tagetes erecta pot fi atribuite proprietăţilor sale antibiotice, antimicrobiene, antiparazitare, antiseptice, anti-spastice, dezinfectante, insecticide și sedative.

În ciuda faptului ca are un parfum plăcut, uleiul de Tagetes erecta nu este popular în aromoterapie și nici în îndustria parfumeriei, de asemenea, acest lucru nu afectează nici reputaţia sa antiparazitară și antiseptică.
● Previne paraziţii
Acest ulei alungă diverși dăunători și paraziţi cum ar fi ţânţarii, puricii, păduchii, împiedicând și neutralizând efectele mușcăturilor și înţepăturilor.
● Ameliorează spasmele
Datorită efectului antispastic, acest ulei ameliorează simptomele neplăcute ale tusei, crampelor sau ale unor afecţiuni gastrointestinale.
● Previne infecţiile microbiene
Uleiul esenţial de la Tagetes este util împotriva infecţiilor microbiene și afecţiunilor cauzate de bacterii, ciuperci sau protozoare, cum ar fi intoxicaţiile alimentare, piciorul de atlet (micoze), dermatită și alte afecţiuni dermatologice. Acest ulei poate fi folosit pentru a ameliora simptomele cauzate de acestea.
● Acţionează ca un dezinfectant
Proprietăţile antimicrobiene, antiparazitare și antibiotice ale uleiului esenţial din Tagetes se dovedesc a fi eficiente prin aplicare externă pentru dezinfectarea zonelor de piele afectate minor de răni sau înţepături de insecte.
Proprietăţile antimicrobiene, antiparazitare și antibiotice ale uleiului esenţial din Tagetes se dovedesc a fi eficiente prin aplicare externă pentru dezinfectarea zonelor de piele afectate minor de răni sau înţepături de insecte.