ÎN VIZITĂ LA OFTALMOLOG

Mulţi ajungem la oftalmolog abia atunci când ne derajează ceva, dar ce nu știm este că multe dintre condiţiile noastre de sănătate pot fi prevenite printr-un simplu consult anual. Anumite afecţiuni sau procesul de instalare a acestora nu dau semne clare (simptomatologii). Așa se face că uneori riscăm să nici nu știm ce ni se întâmplă, devenind alerţi atunci când afecţiunea este deja instalată.
Examenul oftalmologic este extrem de important pe parcursul vieţii, deoarece doar astfel putem identifica diverse condiţii de sănătate ale ochiului (și nu numai) – condiţi care nu transmit simptomatologii (deci nu dau semne de dezvoltare) până când se poate întâmpla să fim puși în faţa faptului împlinit.

Un examen oftalmologic poate atrage atenţia asupra semnelor timpurii de glaucom, degenerescenţă maculară, cataractă, chiar hipertensiune arterială, artitrite ori diabet. Deci oftalmologul poate descoperi diverse condiţii de sănătate pe care alţi specialiști ne pot ajuta să le rezolvăm.
RĂBDARE!
O vizită de calitate la oftalmolog poate dura între una și două ore, dar “efortul” merită, mai ales dacă ţinem cont că o vizită “de rutină” din când în când (vezi recomandări în încheierea articolului) este suficientă în cazul persoanelor fără probleme (sau disconfort).
Ce urmărește să afle un specialist atunci când investighează condiţia de sănătate a ochilor?
În percepţia multora, oftalmologul ne spune dacă avem nevoie sau nu de ochelari… Dar acesta vede în ochii noștri detalii pe care noi nu le putem observa. În funcţie de vârstă, “măsurătorile” pot scoate la iveală predispoziţia spre diverse afecţiuni (glaucom, cataractă, degenerescenţă maculară) sau chiar condiţii de sănătate precum diabet ori hipertensiune arterială. Calitatea lacrimilor noastre este iarăși importantă pentru ochiii noștri, la fel cum musculatura sau sistemul capilar al ochiului pot scoate la suprafaţă indicaţii extrem de importante pentru sănătate.
ISTORICUL
PACIENTULUI
MOTILITATEA OCULRĂ
Specialistul pune diverse întrebări relevante, despre starea generală de sănătate, istoricul familiei – printre care și sănătatea ochilor.
Mișcarea ochilor este verificată pentru depistarea unui posibil strabism, a unei pareze, testând totodată vederea binoculară (capacitatea ochilor de a funcţiona simultan).
ASPECTUL EXTERIOR
(CORNEE ȘI PLEOAPE)
EXAMINAREA FUNDULUI DE OCHI (interiorul ochiului)
Despre rolul lacrimilor pentru sănătatea ochilor noștri am discutat aici. Iar examinarea “de suprafaţă” a ochiului vizează aspectul corneei (suprafaţa ochiului) și al ploapelor (cele care hidratează corneea cu lacrimi la fiecare clipită). Investigaţia poate arăta și dacă la nivelul ochiului există leziuni sau semne ale unor accidente mai vechi, la fel cum poate scoate la iveală predispoziţia spre senzaţia de ochi uscat, deshidratat, iritat.
TONOMETRIE
Specialistul măsoară presiunea oculară – a cărei evidenţă pe parcursul vieţii este foarte importantă, aceasta indicând la maturitate posibilele cazuri de dezvoltare a glaucomului.
Specialistul vizualizează și analizează retina, vasele capilare și nervul optic.
Retina este “camera din spate”, locul în care este proiectată imaginea. De asemenea, este locul în care lumina este absorbită de celule fotoreceptoare, atât de importante pentru sănătatea vederii noastre (dacă ţinem cont și de pericolele fotooxidării, la care sunt supuse în fiecare zi). Tot aici se află pata galbenă (macula lutea), unde sunt sintetizate luteina și zeaxantina – pigmenţi naturali obţinuţi doar pe cale alimentară. Iar depigmentarea retinei poate conduce în timp la degenerescenţă maculară.
Circulaţia sangvină este iarăși importantă pentru sănătatea ochiului, la fel cum condiţia nervului optic este esenţială pentru vedere (el fiind cel care “traduce” informaţia vizuală în input nervos, transmiţând-o către creier pentru interpretare).
TESTAREA VEDERII
ACUITATEA VEDERII
AUTOREFRACTO-
METRIA
Pentru a măsura acuitatea vederii “de la distanţă” și “de aproape”, specilistul propune “lectura” panoului cu litere de diverse dimensiuni, dar mai sunt și alte măsurători de luat: vederea tridimensională, vederea periferică sau percepţia culorilor.
În cazul persoanelor cu (sau suspecte de) vicii de refracţie (hipermetropie, miopie, astigmatism, presbiopie), autorefractometria este procedeul prin care dioptriile sunt măsurate cu ajutorul unui dioptron.
Cam cât de des ar trebui să mergem în vizită la oftalmolog?
Specialiștii spun că “în anii 20 ai vieţii” poate fi suficientă o vizită (dacă nu există nevoi), “în anii 30 ai vieţii” sunt recomandate două vizite, iar începând cu “anii 40 ai vieţii” numărul vizitelor crește la indicaţia medicului oftalmolog, în funcţie de condiţiile fiecărui individ. De la 65+ ani, oftalmologul vă așteaptă o dată pe an, sau la doi ani. Copiii sunt investigaţi oftalmologic la naștere, la 6 luni, la 3 ani și înainte de începerea școlii – metode incluse în “pachetul pediatric” al oricărui copil și continuate în cadrul școlii.