ILUZIA ROCHIEI

Cu câteva zile în urmă, am postat și noi (după mulţi alţii) acestă poză pe pagina de facebook
și v-am întrebat ce culori are. Întrebarea pare o glumă, răspunsul este evident! „Bineînţeles că” rochia are dungile „albe și crem”, „albe și aurii”, albastre și negre”, chiar „albastre și maro”.
Toate aceste variante de răspuns au fost văzute într-o singură poză și nu doar voi aţi păţit asta, o lumea întreagă s-a tot contrazis în privinţa culorilor.
Trucul e deja vechi. Suficient de vechi încât să putem observa acum întregul fenomen generat de această iluzie optică și să explicăm pe îndelete „secretul rochiei”.
Poza a fost iniţial postată pe Tumblr, o reţea de socializare, de cântăreaţa Caitlin McNeill. Aceasta cerea ajutorul prietenilor săi pentru a rezolva o disputa. „Rochiţa asta este albă cu auriu sau albastră cu negru?”
Întrebarea a stârnit chicoteli și a generat discuţii, părerile fiind împărţite (și 100% sigure pe ele).
În foarte scurt timp, poza a făcut înconjurul lumii, devenind virală.
A fost răspândită pe site-urile de socializare și a atras atenţia utilizatorilor, a celebrităţilor, dar și a canalelor de știri. În prima săptămână de la apariţie, au fost mai mult de 10 milioane de tweet-uri care menţionau rochia.
Disputa asupra culorilor a zguduit internetul și aproape că a dezbinat internauţii. Cei de la The Washington Post au descris controversa ca fiind „drama care a divizat planeta”.

Oamenii erau din ce în ce mai înfocaţi și nu existau semne de pace. Așadar, cei de la BuzzFeed au încercat să rezolve situaţia printr-un sondaj. Iar rezultatul a fost total neașteptat.
2,3 milioane de persoane au spus că rochia este albă cu auriu.
1,1 milioane de persoane au spus că rochia este albastră cu negru.
Doar 32% dintre respondenţi au văzut corect culorile! Rochia este, în realitate, albastră cu negru. Compania Roman Originals, creatoarea rochiei, a confirmat culorile .
Internauţii nu au reușit să dezlege misterul rochiei, dar acum poate să fie pace. Cel puţin pentru „echipa albastru-negru”. Însă o problemă rămâne în aer. De ce percep oamenii rochiţa ca fiind albă cu auriu? Este rândul specialiștilor să răspundă la această întrebare. Controversa creată de rochie a ajuns subiect de discuţie pentru mulţi doctori și neurooftalmologi. Inclusiv cercetătorii în neurologie de la MIT au fost implicaţi, iar cei de la Current Biology au avut nu una, ci trei lucrări derivate din subiect.
Sa fie calitatea imaginii de vină?
Unii sunt de părere că supraexpunerea imaginii este ceea ce ne induce în eroare, deci poate pleca totul de la setările aparatului foto și poate continua cu setările specifice fiecărui monitor pe care este văzută imaginea.
Supraexpunere: expunere îndelungată la lumină a materialelor fotografice, cu reducerea corespunzătoare a intensității iluminării, în scopul obținerii anumitor efecte artistice sau tehnice.
Mark Fairchild a explicat în cadrul unui articol că „imaginea este a unei rochii albastră-neagră care a fost supraexpusă semnificativ, rezultând în impresia generală „alb-aurie”.

Fairchild este directorul Programului de Știinţă a Culorii și al Laboratorului Munsell de Știinţă a Culorii de la Institutul de Tehnologie Rochester. Și este probabil unul dintre oamenii cei mai competenţi să vorbească despre culori.
Acesta menţionează un mecanism de percepţie numit „actualizarea corpului de lumină” – oamenii percep lumina care pică pe obiecte, deci condiţiile de iluminare a obiectelor influenţează percepţia culorilor. Dacă se percep incorect condiţiile de iluminare, atunci și interpretarea culorilor este eronată / afectată / inexactă.
Deci poate fi lumina înșelătoare?
Dar cum ne-ar putea păcăli exact lumina în acest caz? Dacă iluminarea obiectului influenţează percepţia culorii, atunci unde se produce eroarea de interpretare? Pentru a răspunde la această întrebare, unii și-au îndreptat atenţia spre funcţionalitatea aparatului vizual.
Oare chiar să ne trădeze ochii?
Multe persoane au căutat răspunsul în fiziologia ochiilor – punând totul pe seama celulelor fotoreceptoare din retină: conurile și bastonașele
În ceea ce privește perceptia culorilor, celulele bastonașe și conuri ale ochiului sunt foarte importante. De aceea, au fost multe persoane care au pus sub semnul întrebării activitatea acestor celule – în condiţiile în care tot ele sunt responsabile și pentru diversele tipuri de daltonism, spre exemplu.

Dar dacă ochiul ar fi de vină, atunci persoanele care nu au identificat corect culorile rochiei ar avea și alte probleme în recunoașterea culorilor, probleme de care ar fi conștienţi. Deci cine ne păcălește, până la urmă?
Să fie creierul, de fapt?
Lumina, sursa culorilor, este în final intepretată de creier - adevăratul director al realităţii noastre.
Informaţia luminoasă receptată la nivelul ochiului este transformată în impulsuri nervoase și transmisă creierului prin nervul optic, pentru ca acesta să asambleze imaginea finală. Deci contează felul în care creierul nostru procesează informaţia primită, fiind totul o chestiune de interpretare.
"Fenomenul rochiei demonstrează cât de convinși sunt oamenii de ideea culorilor ca proprietate a obiectelor, când ele sunt de fapt create de creier” - spune neurologul Dale Purve.
Culorile nu sunt percepute la fel de toată lumea, iar principala diferenţeiere se face la nivelul creierului. Aceste diferenţe de percepţie pot corespunde tipului de lumină la care creierul fiecărui individ se așteaptă atunci cănd este într-un anumit mediu. De exemplu:
Oamenii care percep rochia ca fiind albă cu auriu s-ar putea să fi fost expuși mai des la lumină naturală (lumina zilei).

Persoanele care văd rochia în dungi albastre și negre ar fi putut petrece majoritatea timpului într-un mediu în care lumina provenea din surse artificiale.

Iar creierul celor care văd rochia albastră cu maro ar putea fi undeva la mijloc, din acest punct de vedere (cam aceeași pondere de expunere a ochiului la lumină naturală și artificială).
De ce a avut „iluzia rochiei” un impact așa mare asupra oamenilor?
Pentru că ce am văzut cu ochii noștri este greu de contrazis.
Se întâmplă des să spunem „poate am auzit greșit”, să confundăm un parfum, chiar și o aromă, dar ce vedem în faţa ochilor este de departe cel mai credibil „adevăr”. Iar cel mai bun argument pe care îl putem aduce când facem o afirmaţie este: „Am văzut cu ochii mei”. Până când apare pe net o rochie și avem senzaţia că totul e o glumă, că e imposibil ca alţii să vadă alte culori (chiar atât de diferite).
Felul în care creierul percepe lumea înconjurătoare încă rămâne un mister, pe multe planuri. Iar percepţia culorilor rămâne pe lista de întrebări. Rochia, prin toate discuţiile create, ne aduce, subtil, aminte că suntem diferiţi, iar uneori trăim realităţi diferite. De aceea este important să încercăm să vedem lumea și prin ochii celorlalţi, ar putea să ne ofere o surpriză placută.
Mai multe exemple și explicaţii pentru felul în care percepem culorile puteţi urmări în acest discurs (subtitrat și în română), ţinut de Beau Lotto pentru conferinţele TED.