GLANDA PINEALĂ

Majoritatea dintre noi nu suntem străini conceptului de al treilea ochi sau al ochiului din frunte care “vede” și știe tot, însă doar în sens metaforic, pentru că știm cu totii, adevărul iese (aproape) întotdeauna la iveală.
Deși se întamplă să uităm adesea, puține lucruri sunt atât de fascinante precum spiritualitatea și conexiunea dintre corp și spirit și chiar dacă ne aflăm intr-o eră care ne poate oferi atâtea resurse de cunoaștere, încă există lucruri pe care nu le-am înţeles încă pe deplin sau încă nu avem uneltele pentru a face acest lucru.
De la creaturi mitologice până la ochiul soacrei care vede și anticipează greșelile și le pedepsește aspru, al treilea ochi a avut întotdeauna o semnificaţie mistică și în special legată de intuiţie și de conexiunea dintre corp și spirit.
Legătura dintre glanda pineală și comparaţia sa cu un al treilea ochi se datorează în special poziţionării sale anatomice (aproape de centrul creierului), felului în care aceasta este influenţată de lumină precum și modului în care activitatea ei ne influenţează din punct de vedere fiziologic.
A fost adesea comparată cu Ochiul lui Horus sau Ochiul lui Ra, acesta fiind un simbol în Egiptul antic al puterii regale și protecției oferite de zei, dar și al iluminării spirituale și al adevărului absolut.
Însăși denumirea sa provine de la cuvântul “pinea” ce în latină inseamnă con de pin, simbolul acestuia avându-și originile în cultura sumeriană și cea greacă dar și în tradițiile romane, această comparație fiind găsită între structurile concentrice ale conului ce se întalnesc într-un punct și felul în care e poziționată și glanda pineală, așa cum e văzută în secțiunea creierului.
Cu toate că dimensiunile sale sunt acelea ale unui bob de mazăre iar semnificațiile sale sunt multiple și adesea prost înțelese, glanda pineală este de fapt o glandă endocrină, fiind chiar ultima descoperită în sistemul endocrin și are rolul de a secreta hormonul numit melatonină.

Secreția melatoninei este strâns legată de expunerea la lumină și are 2 funcții majore - aceea de a regla ritmul circadian (sau biologic) și aceea de a regla activitatea unor hormoni cu rol în funcția reproductivă. Este scăzută pe timpul zilei și mai crescută odată cu lăsarea întunericului, aceasta influențând și felul în care percepem lungimea unei zile și felul în care ne stabilim obiceiurile de somn.
De asemenea,
filosoful și matematicianul francez René Descartes era fascinat de glanda pineală crezând că în ea sălășluiesc sufletul și plăsmuirea gândului, însă observaţiile sale au fost vast dezaprobate.
Ritmul circadian este un ciclu biologic ce se desfășoară în cele 24 de ore și ne ajută să determinăm ritmul de somn și de veghe, acestea fiind influențate de prezența soarelui (sau a luminii, în general).
Un aspect și mai intrigant legat de această structură anatomică...
Este și faptul că ea nu este prezentă numai la oameni ci la majoritatea vertebratelor, iar structura sa celulară internă este constituită din celulele în formă de con și bastonaș, adică celulele fotoreceptoare care pot fi întâlnite și in structura retinei, având chiar legături cu cortexul vizual, acesta fiind aflat în lobul occipital al creierului și este zona de procesare vizuală a mamiferelor.
Aceste descoperiri sugerează faptul că glanda pineală pe scara evolutivă poate fi chiar un precursor al ochilor și cu toate că activitatea retinei este independentă de cea a glandei pineale, există similarităţi importante în structurile lor celulare.
Mai mult
decât atât...
Un studiu publicat în Experimental Eye Research a descris faptul că deși glanda pineală prezentă la mamifere este considerată a fi indirect fotosenzitivă (de vreme ce conţine celule fotoreceptoare și este direct implicată în felul în care suntem influenţati de lumină prin secreţia de melatonină) există posibilitatea ca ea sa perceapă elemente vizuale.
De asemenea...
Glanda pineală mai secretă un compus chimic numit DMT (N,N-Dimetiltriptamina).
Aceasta este o substanţă psihoactivă, mai precis halucinogenă care mai poate fi găsită și în anumite plante sau arbori cum ar fi cel Acacia. S-a considerat că acest compus este eliberat în timpul viselor, în timpul unor experienţe spirituale, mistice sau chiar în timpul decesului, iar dacă este ingerat poate avea un puternic efect halucinogen fiind de-a lungul timpului folosit în ritualuri sau în scopuri tămăduitoare.
Aceste informaţii nu vin în mod surprinzător, având in vedere că glanda pineală a fost numită de mii de ani al treilea ochi și chiar are componentele unui ochi funcţional, acest lucru nu poate să nu ridice întrebarea dacă tradiţiile și reprezentările antice ale celui de-al treilea ochi nu aveau totuși un fundament bine întemeiat.
Cu toate acestea, interesul și cercetările pentru glanda pineală nu au venit ca o justificare a faptului că ea ar fi într-adevăr un canal sau o fereastră prin care putem accesa experienţe spirituale superioare, ci mai degrabă pentru a verifica potenţialul său biologic - acela de a fi cu adevărat un ochi și probabil de aceea vom avea nevoie de mai multe dovezi concrete pentru a întelege de ce a evoluat ca și structură anatomică și dacă într-adevăr prezenţa sa comportă vreo semnficaţie spirituală.