CUM ARATĂ SUNETUL?

Dacă ţinem cont de definiţia lui (vibraţia particulelor unui mediu elastic), sunetul poate fi văzut în timp ce "se manifestă" asupra unor materiale. Nu-l vedem plutind în aer, dar vedem "impactul" asupra formelor fizice din jurul nostru. Exact ca în scena cu paharul, din Jurasic Park...
Deci sunetul nu este doar ceea ce recepţionează urechea. Este orice vibraţie care se propagă ca o undă de presiune prin medii ca aerul sau apa.
Iar studiul sunetului asupra
materiei se numește Cimatică.
Evan Grant lucrează cu cimatica, arta vizualizării sunetului și explică pentru TED ce înseamnă Cimatica.
(discursul este subtitrat în mai multe limbi, inclusiv limba română)
Acum că avem o idee despre ce înseamnă cimatica, să admirăm videoclipul lui Nigel Stanford, care s-a jucat cu sunetul într-o manieră absolut pectaculoasă. Aproape magică.
Să mergem în culise și să aflăm
exact cum au făcut ei imaginile acelea ireale.
Prima a fost
placa Chladni.
Este practic un difuzor cu o placă din metal atașată. Se pune nisip pe placă iar apoi se redau diverse tonuri prin difuzor. Vibraţiile plăcii mișcă nisip și astfel formează diverse modele, în funcţie de înălţimea sunetului.
În 1787, muzicianul și fizicianul Ernst Chladni a publicat "Descoperiri în teoria sunetului" prin care a demonstrat că sunetul afectează materia fizică, având calitatea de a crea modele geometrice.
Procedeul a fost acela de a presăra nisip și a produce diferite figuri pe plăcile metalice sau de lemn, prin frecarea marginii cu un arcuș de vioară, rezultatul fiind uimitor.
A doua a fost
ţeava de furtun.
Secretul imaginilor constă în sincronizare. Dacă difuzorul vibrează în același ritm cu numărul de cadre al camerei, atunci apa va fi în aceeași poziţie de fiecare dată când este filmat un cadru și va apărea ca și cum a îngheţat.
Al treilea a fost
vasul Petri pe difuzor.
Aproape la fel ca în cazul furtunului, sincronizarea numărului de cadre al camerei face ca lichidul să pară îngheţat. Dublarea frecvenţei a produs un model interesant, ceea ce a rezultat în utilizarea a două note muzicale
Secretul cel mai secret este lichidul din vasul Petri. Au încercat mai multe soluţii, iar cheia succesului a fost ceva neașteptat: vodka îngheţată!
Al patrulea a fost ferofluidul
Un lichid care devine puternic magnetizat în prezenţa unui câmp magnetic. A fost inventat în 1963 de către Steve Papell de la NASA pe post de carburant lichid pentru rachete.
În videoclip, aceștia au folosit un magnet suficient de mare pentru ca aspectul ţepos să se formeze suficient de rapid. Apoi au pus magneţii într-un vas în care puteau să vadă valurile în lichid, în momentul în care opreau magnetul. Aceste valuri implică faptul că sunetul ar trebui să aibă un ecou.
Al cincilea a fost
globul cu plasmă.
La atingerea globului de sticlă, toate fulgerele se vor concentra în locul atins și astfel se creează un joc de lumini unic. Fulgerele sunt produse în interiorul globului cu ajutorul unui electrotub care emite energie electrică de înaltă frecvenţă.
Al șaselea a fost
tubul lui Rubens.
Nigel Stanford a explicat că atunci când tonurile corespund frecvenţei tubului, acesta formează zone de presiune înaltă și scăzută a gazului - lucru care influenţează înalţimea flăcărilor și au putut să controleze numărul de valuri de foc care apăreau.
Tubul lui Rubens este un aparat antic de fizică pentru demonstrarea undelor acustice staţionare într-un tub. Dispozitivul a fost inventat de fizicianul german Heinrich Rubens în 1905.
A șaptea a fost
bobina Tesla.
Bobinele Tesla generează un număr de fulgere pe secundă, care se pot auzi ca un sunet distorsionat. Anumite bobine îţi permit să controlezi temporizarea fulgerelor, ceea ce îţi permite să controlezi înălţimea sunetului și să cânţi la bobină.
Nikola Tesla a inventat bobina în 1891. Aceasta poate produce tensiuni foarte mari, ajungând până la 2 milioane de volţi, este foarte gălăgioasă iar unele tipuri de bobine Tesla pot fi modulate după o sursă audio.
Mai multe filmuleţe în care
să priviţi sunetul:
Dacă vreţi, puteţi să vă jucaţi și voi cu sunetul. Vă trebuie doar un difuzor, un vas Petri, apă și făină!
Sursa foto reprezentativă: Flickr (via Betmari )